Un regard orthodoxe ...
Ortodoxia este cautarea chipului de vietuire inspirat de Dumnezeu si structurat ca rapuns la nevoia de mantuire a omului
Aprilie 11, 2008 : Creationism, evolutionism si ... teologia creatiei

Disputa creationism-evolutionism nu este echivalenta dialogului evolutionism - teologia creatiei (mai ales cu cea din urma asumata ortodox).  Difera cadrul (in general are loc o dezbatere de idei dorit stiintifice, si nu o manifestare de teologie in sens de traire si discurs in relatie cu realitatea cea despre care accept ca "scapa", prin profunzimea ei, analizei de tip stiintific) si uneltele (sunt preferate cele stiintifice, ca unele care ar garanta prin ele insele "certitudinile" pronuntate). Referatul creatiei de la Facere este o teologie a creatiei, are scop doxologic, de vestire a lucrarii lui Dumnezeu si nu de reprezentare cu acrivie stiintifica (acrivie care apare in modernitate, Moise nu stia de ea) a devenirii creatiei. 


Disputa creationism-evolutionism  este fie o disputa ideologica ( a se vedea versiunile de creationism si evolutionism stiintific, in care cu mijloace dorit stiintifice se incearca apararea unei coloane vertebrale-idei de care autorii sunt siguri si o apara INAINTE sa aiba rezultatele cercetarii lor stiintifice; in acest fel ideile de aparat devin ideologii, de tip "nu exista Dumnezeu", sau, dimpotriva, "Dumnezeu exista si a creat lumea", de parca aceste afirmatii pot fi infirmate sau confirmate STRICT stiintific! ; pai daca putea fi confirmata existenta lui Dumnezeu stiintific, oare ce nevoie mai avem de Revelatie ? sau de Fiul lui Dumnezeu intrupat care nu a intrat niciodata in disputa cu oamenii de stiinta ai vremii, ci doar cu invatatii Templului, care prin purtarea invataturii lor Ii pregateau venirea), fie pur filosofica (deci in registrul mintii conceptualizante).


Intalnirea teorie stiintifica - teologie a creatiei este un gest de tip problematica teologie-stiinta. Cele doua demersuri, stiintific si teologic, au competente diferite (ca metoda, ca obiectiv, ca mijloace).


Daca in manualele de scoala de biologie am avea avea onestitatea prezentarii viziunii biologiei asupra creatiei in sens de multiple teorii care se lupta in a explica acelasi fenomen, cred ca nu ar fi nici o problema. Problema apare in clipa cand ideologic prezint evolutionismul (mai ales in forma lui barbare, transformismul de tip darwinian) ca pe teoria stiintifica prin excelenta. Rostul teologiei ca raspuns  nu este dezbaterea cu mijloace stiintifice (nu e oare o dezertare de la competenta teologiei?!), ci mai curand prezentarea in fata lumii intregi a VIZIUNII ortodoxe asupra creatiei (cu punctele ei de convergenta sau de divergenta cu viziunile diferite ale stiintei unui veac anume - oare sfintii Vasile cel Mare si Grigorie de Nyssa ce au facut la vremea lor? sau mai de curand Serafim Rose?).


In fond, in scoala, pericolul privind indoctrinarea mintii copilului rezida in faptul ca despre evolutionsim sau creationism invata dintr-un manual cu pretentie de acrivie stiintifica, pe cand viziunea credintei noastre descoperite de Dumnezeu nu are unde sa o primeasca, fie din incapacitatea preotului de a-i oferi aceasta viziune corect, fie din lipsa posibilitatii efective prin scoaterea orelor de religie din scoala; desi, sa o recunoastem, prin participare la biserica copilul trebuie si poate sa primeasca fundamentul unei simtiri si trairi corecte a Ortodoxiei si a vietii de traire efectiva a harului intru Hristos care vorbeste inimii sale mai deplin decat curentele de gandire.  

2008-04-11 08:49:55 GMT
Comments (3 total)
Author:Anonymous
Atentie: teologia ortodoxa nu trebuie sa valideze stiintific adevarul Revelatiei, Doamne fereste, dar nici sa cada in capcana auto-destructiva a citirii Genezei (si nu numai) in cheie pur metaforica, spre a acomoda perspectiva mereu schimbatoare, dar mereu materialista a cate unei teorii stiintifice.
Unii autori teologici se pripesc sa adopte teoria evolutionista sau sa afirme non-contradictia ei cu teologia ortodoxa, uitand originea si suportul epistemiologic al acestei teorii, sustinuta strict de dorinta de a explicita originea biodiversitatii FARA recursul la Creator, incercand a postula cauze exclusiv fizice intr-un trecut la care nu avem acces sub rigorile metodologice ale expertizei stiintifice, orice analiza stiintifica fiind constransa la speculatii si extrapolari.
Multi evolutionisti vorbesc despre "faptul" evolutiei, cand nu e vorba aici nici macar de o teorie cu baze stiintifice solide, ci de o ipoteza subred argumentata cu "dovezi" inconsistente, majoritatea bazate pe eroarea epistemiologica "similaritate implica origine comuna", si in unele cazuri clasice (Haeckel si "legea" lui "biogenetica") pe fals, in lipsa totala a unei baze experimentale valide, corect atestate, pentru transformarea speciilor una in alta. Doar o perspectiva ateista este constransa sa adopte aceasta ipoteza, in masura in care doreste sa expliciteze pe cale materialista, cu orice pret (inclusiv al reducerii rigorii stiintifice), originea lumii, vietii, etc., conform cu propriul program ideologic.
Iar autorii care incearca sa "marite" teoriile evolutioniste cu o perspectiva crestina, fac, fara sa realizeze, un compromis fata de pozitia ateista, aducand in teologia creatiei niste scenarii nascute din refuzul teologiei creatiei. Astfel se impovareaza teologia acelora cu niste idei false, nefundamentate in fata unei analize riguroase, daunatoare. Hibridul stiintifico-metafizic e la fel de inadecvat in cazul concordistilor "evolutionisti crestini" ca si in cazul acelora care incearca demonstratia stiintifica a Creatiei (si conduce la erori foarte grave si in perspectiva pur teologica, vezi, ca un exemplu batator la ochi, ideile lui Teilhard de Chardin, total "netrebuite" Ortodoxiei).
"Rostul teologiei ca raspuns" (sic!) ar fi, zic eu, sa se mentina in perspectiva corecta a Sf. Parinti, deasupra contaminarii cu "zbaterile" stiintei (care prin definitie nu pot competitiona cu, sau interveni in, adevarul Revelatiei), dar si sa incurajeze omul (si omul de stiinta) sa gaseasca, in duh ortodox, raspunsuri la provocarile divers camuflate ale ideologiei ateiste (sau New-Age), in stiinta si nu numai.
--Al. Iftime
<mailto:alexandru_iftime@yahoo.com>
2008-04-15 09:44:43 GMT
Author:Anonymous
Imi spunea un parinte cu viata adanca din Sfantul Munte, acum putin timp,ca Dumnezeu descopera inimii omului lucruri care nu pot fi expuse prin ratiune ... undeva referatul Genezei, in pofida viziunii antropomorfice (de inteles fata de exigentele epocii, si cumva de scuzat pana in ziua de azi si chiar in continuare) este o astfel de descoperire ... reducandu-l la ce pot primi exigentele ratiunii, fie ele contemporane, este o reducere care il face neteologie. Evident, teologia nu este metafora! dar este deschidere, un orizont care precizand unele aspecte lasa in fapt sa se intrevada infinit mai mult ...
--pr Razvan
2008-04-15 18:27:54 GMT
Author:Anonymous
Draga parinte Razvan,
Pe de o parte spuneti ca reducerea "referatului" Genezei "la ce pot primi exigentele ratiunii... il face neteologie" (si eu aici incadrez demersul fortat al "evolutionistilor crestini", cu amendamentul ca evolutionismul nu se sustine nici in fata ratiunii, fiind o eroare ideologizanta a stiintei) - iar pe de alta ca viziunea "antropomorfica" (?) a Genezei este "de scuzat" (ne scuzam pentru Sf. Scriptura??) si cumva sub vremuri...
Cu iertare, dar va cam contraziceti, evaluand si "scuzand" (Doamne, iarta-ne) viziunea Cartii Facerii - oare nu cu exigentele "ratiunii" (sau modei intelectuale) contemporane?...
Eu zic ca deschiderea Ortodoxiei este spre oameni, spre suflet, nu spre conceptiile neavenite care circula in diverse medii, mai mult sau mai putin creditate lumeste.
Deschiderea aceasta trebuie sa ne deschida si noua ochii ca sa vedem, cu ajutorul lui Dumnezeu, dincolo de capcanele ideologice, pe care sa le evitam.
Un "dialog" intre teologia creatiei si evolutionism (cum scriati mai sus) ar fi un "dialog" intre adevarul revelat si falsul demonstrabil ca fals cu mijloacele lumesti. Sa ne gandim, inainte de a ne angaja in "dialoguri", daca si ce folos duhovnicesc ne aduc. Dialog cu omul, da. Dialog cu ideologiile materialiste - pentru ce? Acestea pot si trebuie sa fie combatute, prin logica, dreapta judecata, si cu metodele si datele stiintei, de catre omul intarit duhovniceste de teologia ortodoxa neafectata de dezbaterile lumesti.
Ca tot spuneati de Sf. Munte - ma gandesc la cuviosul Paisie Aghioritul, un om care a stiut sa dialogheze cu oameni din toate mediile, sa discute cu ei ore, zile, uneori peste ani, ca sa le arate adevarul Ortodoxiei si sa ii ajute sa se elibereze de apucaturile nefolositoare duhovniceste... Cat de clar si categoric respinge el evolutionismul! Si nu in vreo discutie prolixa, elitista, plina de "subtilitatile" seci ale teologiei academizante, ci din perspectiva omului duhovnicesc cu grija si raspundere de mantuirea fratelui sau intru Hristos.
--Al. Iftime
2008-04-16 09:59:07 GMT
Add to My Yahoo! RSS